duminică, 13 noiembrie 2016

Un apartament la Paris, Michelle Gable

Les demimondaines

Nu am cuvinte. Aproape. O poveste romantica scrisa dupa o poveste reala si aici nu ma refer la dragostea propriu-zisa dintre doi oameni ci la mai multe. Dragoste adevarata (unde mereu cineva are de suferit, cineva dintre cei doi implicati de preferabil), dragostea de sine (le Comte), dragoste de bani, de lucruri scumpe, de rochii si de cat de bine arati. Pentru ca in societatea de atunci nu tu erai acel cineva care hotara daca arati bine, acel cineva era dragul nostru instrument de tortura : ziarul. 

Nu ai cum sa nu te indragostesti de Marthe de Florian, o demi-mondena a aniilor 1800, care hotaraste singura si pentru ea sa isi faca o viata imbaiata in lux in Parisul scriitorilor, al pictorilor si in general al artistilor. Parisul cel vechi, romantic, delirant, frumos dar mai ales bogat si pacatos. O poveste superba unde damele frumoase conduceam barbatii puternici, o poveste care iti fura sufletul pe viata, cu o usoara tenta tragica... pentru ca altfel, nu ar fi fost completa.

Povestea descrisa in carte incepe c-am asa: acum ceva ani este descoperit un apartament la Paris, un apartament la prima vedere abandonat care nu a mai fost deschis de 70 de ani. Apartementul unei prostituate de lux, a Marthei de Florian. Cand specialista in mobila veche April Vogt, vine sa puna piesele la licitatie si pentru prima data se deschide apartamentul doar pentru echipa ei, acestia raman fara suflare: apartamentul este infoliat in obiecte de arta scumpe, in picturi de lux, in oglinzi facute cadou de catre ministrul Frantei ai aniilor 1800, mese facute cadou de conti, rochii - tot cadouri pentru Marthe de la nepotul lui Victor Hugo, si nu in ultimul rand : un tablou nemaivazut pana acum de pictorul maestru Boldini. 
Dar comoara cea mai de pret pe care o gaseste April este chiar viata lui Marthe in forma jurnalelor acesteia. Asa ajunge April sa cunoasca poeti si artisti, obiceiurile lor, dramele si divorturile ale celor mai populari oameni ai Parisului in perioada sa de glorie, in La Belle Epoque.

Consumandu-se cu o casatorie usor instabila si cu un nou amor a la Paris, April ajunge sa o viseze pe demi-mondena si noaptea, doreste sa cunoasca tot mai mult viata doamnei in cauza. Si pe deasupra se lupta ca aceasta licitatie sa ii poarte numele lui Marthe de Florian. In cele din urma ajunge sa o cunoasca pe nepoata acesteia care ii mai adauga fler dar si rautate lui madame de Florian si gata cu mini spoilerele. 
Eu sper sa cititi aceasta carte pentru ca in primul rand este un manifest, aceasta este istoria care ar trebui studiata in scoli, istoria oamenilor adevarati si a artistilor care tot incearca sa ne schimbe lumea in mai bine din anii 1600 incoace.

Spor la citit si astept parerea voastra :D








marți, 8 noiembrie 2016

Thriller suedez de Johan Theorin

Am auzit atatea pareri despre cartea asta incat a trebuit sa o citesc. E o carte destul de simpla ca mod de citire si intelegere, ceea ce m-a bucurat pentru ca simteam nevoia unei asemenea carti. Autorul scrie extrem de bine, deci si prin urmare, cu siguranta nu va fi singura carte care am sa o citesc de la el.
Cartea incepe destul de trist... e vorba despre o mama care isi lasa copilul o zi la parintii ei si pleaca sa se intalneasca cu tatal copilului intr-un oras apropiat, undeva prin Suedia. Ei sunt despartiti si ea incearca sa il recastige pe fostul sot. Dar cand ajunge inapoi la casa pariniilor sai totul se transforma in tragedie, copilasul ei a disparut. Politia si tot satul il cauta cu inversunare. Trec 20 de ani si copilul tot nu a aparut... si mama acestuia tot nu isi poate relua viata.
Intr-o zi o suna tatal acesteia sa ii spuna ca ucigasul fiului ei traieste si ca i-a trimis batranului sandaua pe care copilul o purta in momentul disparitiei. Dupa atatia ani Julia se reintoarce in satul de unde a plecat cu scopul de a prinde criminalul si de a afla ce a patit copilul ei cu adevarat.
Acolo nu doar ca da peste un criminal in serie dar dezvaluie o gramada de secrete care mai bine ramaneau ascunse. Nu stiu sincer cum sa nu dau spoilere la aceasta carte dar sa stiti ca e extrem de buna, te tine in priza si eu o citeam doar ziua (datorita fricii, nu e horror ca gen dar pe mine m-a speriat) cu un pahar de vin langa mine ca sa pot asimila complet tot ceea ce citeam. Asa de socanta este. Este tot ce astept de la o carte de acest gen.

Eu ii dau 4 stele din 5 datorita faptului ca “ancheta” a decis sa aiba o turnura sinistra mai mult decat politista si pentru simplul fapt ca m-a ingrozit si m-a deprimat teribil. Acum sincer ma bucur ca am scapat de ea si abia astept sa citesc urmatoarea carte propusa : Un apartament la Paris de Michelle Gable. Sa aveti o saptamana cat mai usoara si astept parerea voastra in caz ca a-ti citit cartea :)



vineri, 4 noiembrie 2016

Lord Arthur Savile's Crime

Dragul meu prieten Oscar Wilde,

Tin neaparat sa te anunt ca o bucatica din sufletul meu iti apartine! Unul dintre cei mai buni autori din toate timpurile, irlandezul Oscar Wilde este un geniu al literaturii, un geniu al constiintei umane si rege asupra sufletelor de pretutindeni. Oscar Wilde a fost prima mea iubire si unica extrem de greu de egalat in acest vast domeniu adorat de mine. Nu este prima opera a sa citita de mine evident dar a ajuns rapid printre preferatele mele.
Lord Arthur Savile's Crime este o carte foarte buna, scurta si simpatica. Acest lord Arthur doreste sa se casatoreasca cu o tanara superba intitulata Sybil, tanara care accepta cu mare placere si iubire. Dar totul se duce de rapa intr-o seara de bal cand gazda ii ofera o citire in palma (sub forma de amuzant) de catre chiromantistul ei personal. Acesta ii citeste viitorul in palma lordului, nu inainte sa amuteasca complet, nevrand sa ii spuna ce a descoperit in viitorul sau. Macinat de aceasta neintelegere si gandindu-se la ce e mai rau Lord Arthur il implora pe chiromantist sa ii spuna ce a vazut in palma sa, oricat de grav ar fi acel lucru. Acesta cedeaza in cele din urma si ii spune lordului ca va infaptui o crima. Distrus si ofensat lordul se retrage spre casa. In aceiasi noapte decide ca cineva trebuie sa moara ca el si Sybil sa se poata casatori, deoarece el cand afla ca va infaptui un omor decide sa amane casatoria ca domnisoara sa nu aiba de suferit din simplul motiv ca este sotia unui criminal. 
Lordul isi cauta printre neamuri si prieteni si decide sa isi omoare o matusa indepartata, batrana si care oricum are probleme cu inima. A doua zi se duce sa cumpere intr-un mod ingenios (nu dau spoilere) o pastila care contine otrava. Batranica promite sa bea pastila mai ales dupa ce lordul i-a explicat ca este un tratament american care o va trata instant de boala la inima. 
Batranica moare dar cand lordul merge sa isi ridice mostenirea descopera pastila, anuland toata "crima" isi da seama ca matusa a murit din cauze naturale asa ca nelinistit fiind isi cauta alta victima.
Intr-un mod comic, ingenios si misterios aceasta mini povestire are un sfarsit satiric si dificil de ghicit dar extrem de satisfacator! O recomand asa ca spor la citit! Eu ma intorc la pastele mele cu ton si la un pahar delicios de vin.
Daca aveti vreo carte preferata de la prietenul meu Oscar Wilde nu ezitati sa mi-o recomandati si mie in comentarii. Un weekend placut!




marți, 1 noiembrie 2016

               





 Stau pe canapea si ma uit in tavan... ochii incep sa ma intepe destul de rau si cand deschid gura imi tremura vocea... o inchid si incepe sa imi tremure buza. E clar... imi vine sa plang in hohote dar nu stiu inca daca de fericire sau de tristete. Un lucru stiu sigur, sora mea e un geniu, un geniu in general dar si un geniu in acest moment pentru ca mi-a recomandat sa citesc Eleanor & Park.
                Am avut atatea restrictii in a citi cartea, blabla-uri de gen : “Of, e young adult, inseamna ca e de copii, nu multumesc!” Eu fiind extrem de “adulta”... Ma bucur ca am ales sa o citesc. Suna a cliseu dar dragostea adolescentina e mai frumoasa ca oricare dintre ele, iar Eleanor si Park au o astfel de dragoste. O iubire unde orice e posibil, in gand si in suflet.
                Eleanor este o gagica ciudata, fiind asa considerata de colegii ei de scoala pe care parca ii auzi cum se chinuie sa intre in normele societatii actuale... pe scurt, Eleanor este o rebela  geniala cu parul rosu ca sangele proaspat, timida, caruia ii place sa citeasca benziile desenate ale colegului ei de autobuz, “asiaticul ala idiot” de care se indragosteste iremediabil.  Eleanor e atat de cool si atat de sincera incat transmite frumusete. In timpul liber asculta Joy Division la maxim in casti pentru a ascunde tipetele care le provoaca tatal ei vitreg in casa in care locuiesc. Eleanor are un singur rau in viata, impersonat de tatal vitreg al acesteia care este un ratat, un proscris si un isteric care conduce cu 4 copii in masina intoxicat de whisky. Il uraste.  Si pe buna dreptate, ii face viata un Iad...
                Park este un adolescent care vrea sa fie rebel, vrea sa nu ii pese de parerea celorlalti si atunci cand Eleanor ajunge tinta sicanelor din scoala erupe intr-un monstru care cere sa fie luat la rost ca mai apoi sa rupa tot din tine, cu pumnii. Nu este violent decat cand vine vorba despre ea, pentru ca stie si el ca sufera destul in orice loc paseste. Este un sensibil care ar face orice ca Eleanor macar sa il priveasca.
                Dragostea lor este atat de proaspata incat m-a imbatat cu mireasma ei si ma visam acolo, alaturi de ei, in alea acea neluminata sau la el in patul cu salteaua de apa... Am simtit ca sunt mereu acolo sau ei sunt mereu aici cu mine. Dragostea lor e simpla si autentica.

Cartea mi-a placut in mod evident si e una dintre cele mai bune romante adolescentine pe care le-am citit vreodata. Marii filosofi ai lumii spun ca dragostea nu exista fara suferinta si sunt de acord cu asta. Dar, nu avem un singur suflet si o singura viata? Ar trebui sa riscam mai mult, sa riscam cum au facut-o toti cei care au murit fericiti alaturi de iubita lor din liceu/facultate, sa riscam pentru toti oamenii care nu au riscat pentru dragoste, sa ne ardem in tandem cu toti “pacatosii” care nu fac swing si nu vor sa se lase definiti de one night stand-uri. Eleanor & Park de fapt ne arata ca TREBUIE sa scapam de frica si sa mergem dupa ceea ce ne dorim pentru ca in perioada atat de scurta pe care o avem data aici frica si regretul nu trebuie sa ne defineasca nici macar 0.01% din fire.  Being bold should be a statement, a way to live your life!